Mulți investitori află abia în primăvară, când se apropie termenul pentru declarația unică, că nu știu exact cât au câștigat în anul precedent. Tranzacțiile sunt împrăștiate pe două-trei platforme, o parte din ele s-au făcut direct între monede, iar istoricul unui exchange a dispărut din cont. Din astfel de situații apar cele mai multe greșeli la declarația fiscală pentru criptomonede, iar majoritatea se pot preveni cu puțină disciplină pe parcursul anului.
De ce declarația fiscală pentru criptomonede este ușor de greșit
Criptomonedele nu au trecut prin bancă, așa că nu primești la sfârșitul anului un document gata completat, cum se întâmplă la un salariu sau la o dobândă. Tu ești cel care trebuie să reconstituie fiecare operațiune. În plus, regulile fiscale pentru activele digitale s-au modificat de mai multe ori în ultimii ani, iar ce era valabil acum doi ani nu mai e neapărat valabil azi.
Un lucru care induce în eroare: „câștig” nu înseamnă doar a vinde Bitcoin și a primi lei în cont. În discuțiile fiscale se iau în calcul de obicei mai multe tipuri de operațiuni:
- vânzarea criptomonedei contra monedei fiat (lei, euro, dolari);
- schimbul unei criptomonede pe alta;
- plata unui bun sau a unui serviciu direct cu criptomonede.
Dacă ești la început și vrei mai întâi să îți clarifici noțiunile de bază, ghidul complet pentru criptomonede te ajută să pornești de la fundamente.
Important: articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța fiscală. Cotele, plafoanele de scutire și formularele se pot schimba, așa că verifică întotdeauna regulile în vigoare pe site-ul ANAF sau cu un consultant fiscal.
Greșeala 1: Nu ții evidența tuturor tranzacțiilor
Un caz tipic: cumperi Bitcoin pe un exchange în 2021, muți o parte într-un portofel personal, cumperi altceva pe altă platformă în 2023 și vinzi în 2024. Fără o evidență, nu mai poți spune cu ce preț ai cumpărat, ce comisioane ai plătit sau care monedă a fost vândută de fapt.
Pentru fiecare tranzacție, păstrează cel puțin:
- data și ora;
- tipul operațiunii (cumpărare, vânzare, schimb, transfer, plată);
- cantitatea și moneda implicată;
- valoarea în lei la momentul tranzacției;
- comisioanele plătite;
- platforma sau portofelul folosit.
Exportă periodic istoricul din fiecare platformă (de obicei în format CSV) și salvează-l în afara contului. Exchange-urile pot schimba formatul rapoartelor, pot restricționa accesul sau se pot închide.
Greșeala 2: Calculezi greșit câștigul sau pierderea
Câștigul nu este pur și simplu suma primită minus suma investită „în total”. Diferența se calculează pe fiecare operațiune de vânzare, pornind de la valoarea de vânzare, din care scazi costul de achiziție al monedelor vândute și, acolo unde regulile permit, comisioanele aferente.
Apare apoi întrebarea: ce cost de achiziție folosești dacă ai cumpărat în mai multe tranșe la prețuri diferite? Cele două metode întâlnite cel mai des sunt FIFO (primele monede cumpărate sunt considerate primele vândute) și media ponderată. Alege metoda acceptată în cazul tău și aplic-o consecvent, nu schimba metoda de la un an la altul doar pentru că îți iese un rezultat mai bun.
Exemplu numeric (ipotetic)
Cumperi o unitate dintr-o monedă cu 100 de lei, apoi încă una cu 150 de lei. Vinzi o unitate cu 200 de lei și plătești 2 lei comision.
- FIFO: costul este 100 de lei, deci rezultatul este 200 − 100 − 2 = 98 de lei.
- Medie ponderată: costul mediu este 125 de lei, deci rezultatul este 200 − 125 − 2 = 73 de lei.
Greșeala 3: Uiți să declari schimburile cripto-la-cripto
Mulți cred că atâta timp cât banii nu au ieșit în lei, nu s-a întâmplat nimic fiscal. Când schimbi BTC pe ETH, însă, în esență „vinzi” o monedă la prețul de piață din acel moment și „cumperi” alta. Dacă Bitcoin-ul valora mai mult decât atunci când l-ai cumpărat, diferența poate fi considerată câștig, chiar dacă în cont nu a intrat niciun leu. Modul exact de tratare depinde de legislația în vigoare și de interpretarea ei, așa că verifică punctual.
Diferența față de cumpărarea cu lei este clară: la o cumpărare cu lei stabilești doar costul de achiziție. La un schimb între monede ai, de fapt, două momente de evaluat: valoarea la care „ieși” din prima monedă și costul cu care „intri” în a doua.
Pentru fiecare swap, notează cele două monede, cantitățile, cursul din acel moment și echivalentul în lei. Dacă folosești platforme diferite, schimburi de criptomonede: cum să cumperi și să vinzi explică ce tipuri de operațiuni oferă de obicei un exchange și cum apar ele în istoric.
Greșeala 4: Conversia valutară și cursul folosit
Dacă tranzacționezi pe o platformă străină, valorile apar în dolari sau în euro. Declarația se face însă în lei, iar conversia trebuie făcută cu un curs oficial. De regulă se folosește cursul de schimb comunicat de BNR, dar data de referință (ziua tranzacției, ziua anterioară etc.) trebuie confirmată în regulile aplicabile.
Erorile frecvente sunt:
- folosirea unui curs mediu pe an pentru toate tranzacțiile;
- folosirea cursului afișat de exchange, nu al celui oficial;
- amestecarea datelor, adică un curs de la cumpărare aplicat și la vânzare.
Un curs ales la întâmplare modifică atât costul, cât și valoarea de vânzare, deci schimbă baza impozabilă. Notează în tabel cursul folosit pentru fiecare rând, ca să poți justifica calculul dacă ți se cere.
Greșeala 5: Ignori termenele și formularele
Veniturile din criptomonede se declară, în mod obișnuit, prin declarația unică, depusă în anul următor celui în care ai obținut veniturile. Termenul din ultimii ani a fost 25 mai, dar verifică data valabilă pentru anul tău fiscal. Pe lângă depunere, contează și termenul de plată a sumelor datorate.
Formularul și secțiunile completate depind de situația ta: persoană fizică fără activitate independentă, persoană cu PFA sau cu alte venituri. Poate exista și obligația de a plăti contribuții sociale, în funcție de nivelul veniturilor totale.
Dacă depui după termen, pot apărea penalități și majorări. Dacă descoperi o eroare după depunere, există posibilitatea de a depune o declarație rectificativă, în condițiile legii.
Greșeala 6: Confuzia între investiție, trading și activitate economică
Cine ține Bitcoin cinci ani și vinde o dată nu este în aceeași poziție cu cineva care face zeci de tranzacții pe zi, își promovează serviciile sau minează la scară mare. În anumite situații, veniturile pot fi încadrate altfel decât ca simple câștiguri din transferul de monede virtuale, de exemplu ca venituri dintr-o activitate independentă. Încadrarea contează, pentru că de ea depind regulile de calcul, contribuțiile și obligațiile de înregistrare.
Nu există o regulă simplă de genul „peste X tranzacții devii trader profesionist”. Criteriile se evaluează în funcție de natura, frecvența și organizarea activității. Dacă te afli într-o zonă gri, cere o părere de specialist înainte de depunere. Pentru un tablou mai larg, vezi și reglementarea criptomonedelor în diferite țări, ca să înțelegi cât de diferit sunt tratate activele digitale de la un stat la altul.
Cum să ții evidența corect: checklist practic
Un tabel simplu, completat la zi, este suficient pentru majoritatea investitorilor. Poți folosi următoarele coloane:
- data;
- tipul operațiunii;
- moneda și cantitatea;
- suma în moneda tranzacției (USD, EUR, lei);
- cursul BNR folosit;
- valoarea în lei;
- comisionul;
- costul de achiziție alocat (după metoda aleasă);
- rezultatul (câștig sau pierdere).
Pe lângă tabel, salvează exporturile din platforme și, unde ai așa ceva, confirmările transferurilor în portofele. Există și aplicații care importă istoricul și calculează rezultatul, dar verifică ce metodă de cost folosesc și dacă se potrivește cu regulile din România.
Obișnuiește-te cu o rutină lunară de 20–30 de minute: exportă tranzacțiile noi, completează tabelul, verifică dacă soldurile din tabel se potrivesc cu cele din platforme. Dacă ai și un plan pentru portofoliu, informațiile din cum să-ți gestionezi portofoliul de criptomonede se leagă firesc de această evidență.
Întrebări frecvente
Trebuie declarate și criptomonedele fără câștig realizat?
În general, impozitarea vizează câștigurile realizate prin transferul sau utilizarea monedelor, nu simpla deținere. Dacă nu ai vândut, schimbat sau cheltuit nimic, nu ai de regulă un câștig de declarat, dar păstrează evidența, pentru că ea îți va fi utilă când vei vinde. Verifică totuși regulile curente, pentru că ele se pot schimba.
Ce fac dacă am pierdut accesul la un exchange?
Cere suport platformei și solicită un export al istoricului pentru perioada respectivă. Caută și e-mailurile de confirmare, extrasele bancare pentru depuneri și retrageri sau capturile salvate. Dacă nu poți reconstitui datele complet, reconstituie-le cât mai aproape de realitate și explică metoda folosită, eventual împreună cu un consultant.
Este nevoie de consultant fiscal?
Pentru câteva tranzacții simple, cu vânzare în lei, te poți descurca singur dacă ai evidența în ordine. Dacă ai multe schimburi cripto-la-cripto, mai multe platforme, activitate frecventă sau venituri mari, un consultant te scutește de erori costisitoare.